Majoritatea celor care se gândesc la cariere în domeniile STEM își imaginează laboratoare de înaltă tehnologie, algoritmi complecși sau inginerie futuristă. Rareori se gândesc la o scenă a crimei, la urme ADN sau la compoziția chimică a unor substanțe necunoscute. Cu toate acestea, câteva dintre cele mai puternice aplicații ale științei și tehnologiei se întâmplă nu în fața unui ecran, ci în spatele scenelor – în laboratoare criminalistice, rapoarte de toxicologie și investigații balistice.
Acestea sunt motoarele ascunse ale justiției și securității – discipline în care știința întâlnește siguranța publică. În ciuda rolului lor crucial, știința criminalistică rămâne subreprezentată în discuțiile despre STEM, iar femeile încă navighează printre discriminări de gen adânc înrădăcinate, în special în rolurile de conducere și inovare.
Criminalistica are nevoie de femei
În spatele fiecărui caz rezolvat se află un lanț de decizii științifice: un toxicolog care identifică o substanță letală, un expert în balistică ce analizează traiectoria glonțului, un analist ADN care leagă un suspect de o scenă a crimei… și multe altele. Acestea nu sunt scene din drame de televiziune. Aceasta este o știință reală cu impact în lumea reală și necesită precizie, integritate și minți analitice ascuțite.
Dar, în ciuda interesului crescând din partea tinerelor, multe dintre ele sunt îndepărtate de aceste domenii STEM încă din copilărie – pentru că li s-a spus că sunt „prea dificile”, „prea tehnice” sau că pur și simplu „nu sunt pentru fete”. Cele care intră în aceste domenii se confruntă adesea cu o altă provocare: sunt privite ca asistenți mai degrabă decât ca oameni de știință.
Datele privite la nivel superficial spun însă o poveste diferită. În prezent, femeile reprezintă peste 70% din tehnicienii criminaliști din SUA – singurul domeniu STEM în care femeile sunt majoritare la nivel de începători. Și totuși, în momentul în care te uiți la rolurile de conducere, cercetările publicate sau inovațiile criminalistice, cifrele se schimbă: bărbații domină treptele de sus. Mesajul? Femeile fac treaba, dar nu primesc recunoașterea sau oportunitățile de a modela viitorul domeniului. Consecința este mai mult decât nedreaptă – este o oportunitate ratată. Femeile aduc perspective esențiale în domenii precum criminalistica centrată pe victimă (victimologie), manipularea probelor etice și proiectarea sistemelor care protejează atât justiția, cât și confidențialitatea. Lumea criminalistică STEM nu are nevoie numai de mai multe femei. Are nevoie de mai multe femei care conduc, cercetează și transformă știința siguranței.
Criminalistica = STEM în acțiune
Puține domenii captează întreaga putere a STEM precum știința criminalistică. Aceasta reunește discipline care sunt prea des ținute în cutii separate. Biologia și chimia conduc analiza ADN, toxicologia și serologia. Fizica explică traiectoria gloanțelor și geometria modelelor stropilor de sânge. Matematica și statistica sunt utilizate pentru a calcula probabilitatea unei potriviri ADN sau pentru a evalua fiabilitatea dovezilor oferite de amprentele digitale. Iar, ingineria și tehnologia joacă un rol la fel de important în criminalistica digitală, imagistica și reconstrucția locului crimei.
Acesta este STEM în acțiune – o știință care răspunde la probleme reale cu consecințe în lumea reală.
Și totuși, în ciuda naturii sale profund științifice, munca criminalistică este rareori prezentată fetelor ca un domeniu de carieră STEM. Este adesea plasată în categoriile „justiție penală” sau „aplicarea legii”, fiind separată de identitatea științifică pe care o merită. Drept urmare, multe fete interesate de știință nu realizează că o carieră în criminalistică ar putea fi o opțiune pentru ele, ce combină abilități analitice cu un impact semnificativ asupra societății. Această invizibilitate nu limitează numai opțiunile de carieră, ci afectează cât de serios sunt privite femeile tinere când intră în acest domeniu. Când nu reușim să prezentăm știința criminalistică ca o parte esențială a STEM, întărim ideea că este o ramură secundară – și nu un loc pentru inovare, leadership sau cariere științifice pe termen lung. Iar asta trebuie să se schimbe!
Femei care au rescris regulile criminalisticii
Dacă știința criminalistică este cu adevărat STEM în acțiune, de ce nu auzim mai multe despre femeile care au construit-o?
Adevărul este că ele au fost tot timpul acolo. Înainte ca știința criminalistică să devină subiectul emisiunilor despre crime și al diplomelor universitare, câteva femei îndrăznețe făceau deja această muncă – și o făceau cu brio.
Iată exemplul lui Frances Glessner Lee. Într-o epocă în care femeile nu erau binevenite nici măcar în sălile de judecată, ea a construit scene detaliate ale crimelor în miniatură – nu ca un hobby, ci ca un instrument de instruire inovator pentru anchetatorii de omucideri. Modelele ei, cunoscute sub numele de Nutshell Studies of Unexplained Death (Studii succinte ale morților inexplicabile), sunt folosite și astăzi. Ea nu i-a învățat pe detectivi numai cum să privească – ci, i-a învățat și cum să vadă.
Sursa: https://www.harvardmagazine.com/2005/09/frances-glessner-lee-html
Sau Margaret Pereira, care și-a petrecut cariera făcând sângele să vorbească. Un pionier în serologia criminalistică, ea a dezvoltat noi modalități de a analiza și interpreta dovezile de sânge, cu mult înainte de a exista testele ADN. Munca ei a pus bazele laboratoarelor moderne de criminalistică și a schimbat modul în care se face justiția în Marea Britanie și nu numai.
Sursa: https://www.theguardian.com/science/2017/jan/26/margaret-pereira-obituary
Apoi, mai este Dr. Candice Bridge – o forță modernă în chimia criminalistică. Fiind una dintre primele femei din SUA care a obținut un doctorat în științe criminalistice, ea nu numai că inovează în analiza chimică, ci îndrumă în mod activ următoarea generație de oameni de știință din comunitățile subreprezentate, pledând cu voce tare pentru o mai mare diversitate și incluziune în cercetarea științifică.
Sursa: https://www.ucf.edu/news/ucf-forensic-science-helps-set-standards-educate-public-on-real-csi/
Acestea nu sunt doar nume din manuale. Ele sunt dovada că femeile au aparținut întotdeauna științei criminalistice – nu doar ca participante, ci făcând muncă de pionierat.
Un domeniu construit pe justiție, dar nu întotdeauna just
Pentru o profesie înrădăcinată în adevăr, dovezi și dreptate, știința criminalistică încă poartă inegalități structurale profunde.
Chiar dacă femeile pot constitui majoritatea tehnicienilor criminalistici la nivel de începători – asta nu înseamnă egalitate. Bărbații sunt încă mai predispuși a fi promovați, a ocupa funcții de conducere, a publica cercetări și a conduce investigații de înalt nivel. De fapt, studiile arată că, chiar și în munca criminalistică în care femeile sunt majoritare, bărbații câștigă, în medie, mai mult și sunt mai des văzuți ca „experți impliciți” în sălile de judecată și în mass-media.
De asemenea, trebuie să ne uităm și la impactul emoțional. Femeile calificate din criminalistică – în special cele care lucrează la cazuri sensibile – raportează adesea niveluri mai ridicate de stres, traume indirecte și epuizare, dar primesc mai puțin sprijin decât colegii lor de sex masculin. Iar, când vorbesc despre părtinire sau inechitate, riscă să fie văzute mai degrabă ca fiind „dificile” decât ca profesioniști care pledează pentru schimbare.
Acestea nu sunt probleme izolate – sunt sistemice. Iar ignorarea lor subminează nu numai egalitatea de gen, ci și credibilitatea și standardele etice ale științei criminalistice în ansamblu.
De ce contează femeile în criminalistică – și de ce acum
Nu este vorba numai de corectitudine. Este vorba despre o știință mai bună, o justiție mai bună și o societate mai sigură.
Femeile aduc perspective esențiale științei criminalistice, în special când aceasta se intersectează cu traumele, vulnerabilitatea și complexitatea umană. În domenii precum criminalistica pentru agresiuni sexuale, investigarea violenței domestice sau identificarea victimelor, implicarea femeilor nu este opțională – este esențială. Prezența lor duce adesea la o manipulare mai sensibilă a dovezilor, la o înțelegere mai profundă a contextului și la abordări ce respectă atât acuratețea, cât și demnitatea.
Și aici nu este vorba numai despre empatie. Este vorba despre inovație. Cercetările arată că echipele științifice diversificate rezolvă problemele mai rapid și mai creativ. Atunci când femeile contribuie la metodele criminalistice, la analiza de caz sau la cadrele etice, ele ajută la dezvăluirea punctelor moarte și contestă practicile învechite – făcând sistemul mai puternic pentru toată lumea.
Și apoi, este vorba de încredere. Criminalistica are adesea ultimul cuvânt în instanță. Când jumătate din societate nu se vede reprezentată în laboratoarele din spatele acestui verdict, încrederea în sistem are de suferit. Reprezentarea construiește credibilitate: în știință, în justiție și în instituțiile care depind de ambele.
Dacă vrem un viitor în care știința criminalistică să fie mai avansată, mai etică și mai umană – atunci avem nevoie de mai multe femei, nu doar care să lucreze în domeniu, ci care să îl conducă.
Spre un viitor mai echitabil în criminalistică
Criminalistica este mai mult decât microscoape și rapoarte de laborator. Este vorba despre adevăr, încredere și responsabilitate. Și dacă dorim ca aceste valori să modeleze viitorul acestui domeniu, avem nevoie ca oamenii care îl conduc să le și reflecte.
Femeile au demonstrat deja că aparțin criminalisticii – ca oameni de știință, lideri și factori de schimbare. Dar, apartenența nu este suficientă. Este nevoie de recunoaștere, oportunitate și schimbare structurală. Aceasta înseamnă să demontăm discriminarea de gen, să sprijinim avansarea în carieră a lor și să ne asigurăm că femeile tinere văd aceste cariere nu numai ca fiind posibile, ci și de succes.
Proiectul 4equality este un pas către acel viitor. Prin construirea de instrumente, mentorat și conștientizare cu privire la prejudecățile de gen în sectoarele dominate de bărbați, orientate spre viitor, ajutăm la deschiderea ușilor care prea adesea rămân închise.
Știința justiției nu își poate permite să lase pe nimeni în urmă. Mai ales nu femeile care sunt gata să o ducă înainte.
Bibliografie:
- Barbaro, A. (2019). Women in forensics: An international overview. Forensic Science International: Synergy, 1, 137–139.
- Universitatea de Stat din Michigan. (2016, 18 august). Female forensic scientists more stressed than males. MSU Today. https://msutoday.msu.edu/news/2016/female-forensic-scientists-more-stressed-than-males/ (accesat la 2 iunie 2025)
- Universitatea Penn State. (2012, 6 august). Probing question: Do women dominate the field of forensic science? Penn State News. https://www.psu.edu/news/research/story/probing-question-do-women-dominate-field-forensic-science/ (accesat la 2 iunie 2025)
- Rushton, C. (2014). Why more women are pursuing forensic science graduate degrees over other STEM majors. Centrul de Științe Legale al Universității Marshall. https://www.marshall.edu/forensics/files/Rushton-STEM-Poster-10-Feb-CR-edit.pdf (accesat la 2 iunie 2025)
- Ward, J., Johnson, R. N. și Wilson-Wilde, L. (2019). Gender equity: How do the forensic sciences fare? Australian Journal of Forensic Sciences, 51 (Suppl. 1), S263–S267. https://doi.org/10.1080/00450618.2019.1568556 (accesat la 2 iunie 2025)