Sari la conținut

Impactul culturii populare asupra rolurilor de gen și a participării femeilor în STEM și afaceri

  • de

1. Introducere

Proiectul 4EQUALITY abordează provocarea serioasă cu care se confruntă tinerele femei în domeniile STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) și afaceri. În ciuda investițiilor puternice în educație și dezvoltarea competențelor, aliniate la nevoile pieței muncii, multe femei se confruntă cu bariere atunci când caută locuri de muncă potrivite competențelor lor.

Deși reformele politice și inițiativele educaționale sunt fundamentale, impactul culturii populare asupra modelării percepțiilor și aspirațiilor nu trebuie subestimat. Televiziunea, filmul, muzica și rețelele sociale servesc drept vehicule puternice pentru construirea și perpetuarea rolurilor de gen, influențând modul în care tinerele își percep potențiale cariere și locul în aceste domenii. Acest articol explorează modul în care cultura populară afectează normele de gen legate de carierele STEM și de afaceri, concentrându-se pe portretizarea în mass-media a femeilor de știință, ingineri, antreprenori și lideri, și discută felul în care proiectul 4EQUALITY poate încorpora aceste perspective, pentru a promova schimbarea culturală, precum și educațională.

2. Cultura populară și construirea rolurilor de gen în STEM și afaceri

Încă din copilărie și până în adolescență și vârsta adultă, oamenii absorb narațiuni culturale despre rolurile de gen care le influențează profund identitățile, ambițiile și alegerile de carieră. Cultura populară este o arenă centrală, în care aceste narațiuni sunt create, consolidate sau contestate.

Muzică: Mesajele de gen în versuri și reprezentare

În muzica comercială, femeile au fost portretizate în mod tradițional în roluri care pun accentul pe aspectul fizic, emoții și relații, în timp ce bărbații sunt mai des descriși ca lideri sau inovatori puternici și autonomi. Videoclipurile muzicale și versurile întăresc frecvent aceste stereotipuri de gen:

  • Artistele sunt adesea sexualizate sau limitate la roluri romantice sau de îngrijire.
  • Artiștii se prezintă de obicei ca agenți ai schimbării, bogăției sau autorității.

Film și televiziune: influență vizuală și narativă

Mediile vizuale, cum ar fi filmele și serialele TV, oferă narațiuni și imagini puternice care definesc cine este „potrivit” pentru roluri în domeniile STEM și afaceri. În ciuda progreselor, multe portretizări rămân înrădăcinate în stereotipuri:

  • Bărbații domină ecranul ca cei care rezolvă probleme și lideri încrezători și eroici.
  • Atunci când sunt prezente, personajele feminine apar adeseori ca interese romantice, contrapuncte comice sau având dificultăți în a echilibra cariera și viața de familie.
  • Femeile de știință sunt adesea absente sau retrogradate în roluri secundare.

Aceste portretizări influențează atât percepția publică, cât și percepția de sine, modelând ambițiile și convingerile tinerelor cu privire la apartenența lor la STEM și afaceri.

3. Complexitatea reprezentărilor media: comedie, stereotipuri și rolul umorului

Portretizarea din mass-media a femeilor în domeniile STEM și afaceri nu este numai o reflectare a realității – este vorba de forțe constructive care modelează înțelegerea culturală și așteptările sociale. Comedia, în special, exercită un tip unic de influență. Poate fie să conteste normele prin satiră și subversiune, fie să le consolideze sub pretextul divertismentului inofensiv. Portretizarea femeilor în domeniile STEM în televiziune și filme comice se află adesea pe o linie fină între emancipare și regresie, devenind astfel un punct cheie al analizei culturale pentru reprezentarea de gen.

3.1 Sexismul ironic și „capcana râsetelor de pe fundal”

Una dintre cele mai răspândite probleme în portretizarea comică a femeilor din domeniile STEM este utilizarea sexismului ironic – glume care par să batjocorească atitudinile sexiste, dar în cele din urmă le întăresc, bazându-se pe familiaritatea publicului cu aceste stereotipuri. Prezența unor râsete pe fundal sau a reacțiilor exagerate spun spectatorilor ce ar trebui să fie amuzant, validând subtil idei învechite.

De exemplu, multe personaje feminine în domenii STEM sunt portretizate în feluri care le subminează expertiza:

  • O bună parte din timpul lor pe ecran se concentrează pe relațiile, aspectul fizic sau stângăcia lor socială.
  • Atunci când exprimă idei intelectuale, sunt adesea primite cu remarci condescendente sau folosite ca poante.
  • Competența lor profesională este adesea umbrită de rolul lor de soție și mamă.

3.2 Tropul „carieră vs. viață personală”

O altă temă recurentă în comedie este ideea că femeile trebuie să aleagă între o carieră împlinită și o viață personală satisfăcătoare. Acest trop persistă în multe genuri, dar este deosebit de proeminent în serialele de comedie și în comediile romantice. Tensiunea este adesea formulată cu umor, dar implicația rămâne: carierele STEM sunt incompatibile cu feminitatea, maternitatea sau romantismul.

Această configurație narativă subminează complexitatea femeilor în viața reală, care se descurcă atât cu cariere solicitante, cât și cu viața personală. În loc să ofere portretizări nuanțate, comedia simplifică adesea aceste tensiuni în glume unidimensionale, întărind mitul că succesul profesional vine cu prețul fericirii personale.

3.3 Narațiunea „excepției” sau a „femeii simbolice”

În multe comedii, femeile din domeniile STEM sunt portretizate ca excepții în spațiile dominate de bărbați. Deși acest lucru reflectă caracteristicile demografice ale lumii reale, riscă să normalizeze ideea că femeile sunt anomalii în domeniile STEM, mai degrabă decât contribuitoare integrale. De asemenea, creează o narațiune în care femeile luptă constant pentru legitimitate.

Această abordare nu contribuie prea mult la normalizarea diversității de gen. În schimb, amplifică sentimentul de izolare și „alteritate” pe care îl relatează multe femei din domeniul STEM, o experiență bine documentată în propria cercetare de teren a proiectului 4EQUALITY.

3.4 Repetiție și normalizare: puterea stereotipurilor pe ecran

Una dintre cele mai puternice modalități prin care mass-media modelează percepțiile publice este prin repetiție. Când stereotipurile despre femeile din domeniile STEM sunt prezentate în mod constant la televizor, în filme sau pe rețelele de socializare, acestea sunt normalizate și absorbite în imaginația colectivă ca și cum ar fi adevăruri universale.

  • Dacă majoritatea portretizărilor comice prezintă femeile de știință ca fiind stângace din punct de vedere social, instabile emoțional sau ținta glumelor, publicul începe să internalizeze aceste trăsături ca fiind tipice sau de așteptat.
  • Atunci când personajele feminine în roluri de conducere în știință sau tehnologie sunt descrise ca fiind incompetente, nevrotice sau incapabile să echilibreze viața personală și profesională, acest lucru întărește convingerea că femeile nu își au locul în mod natural în aceste domenii.

Acest tip de normalizare are consecințe în lumea reală. După cum am documentat și în cadrul proiectului 4EQUALITY, multe tinere care au studiat în domenii precum STEM sau afaceri se confruntă încă cu prejudecăți, discriminare și lipsă de recunoaștere la locul de muncă, în ciuda faptului că sunt bine calificate. Aceste bariere nu sunt înrădăcinate doar în politicile instituționale sau în practicile de angajare, ci și în convingeri culturale adânc înrădăcinate, multe dintre ele fiind modelate de ficțiune.

Pentru a schimba realitatea, trebuie să schimbăm și poveștile pe care le spunem și le consumăm. Prezentarea regulată a femeilor competente, creative și respectate din domeniile științifice și tehnice nu este doar o chestiune de reprezentare, ci este un instrument strategic pentru transformarea socială.

4. Căi spre schimbare: Cum să îmbunătățim reprezentarea femeilor din STEM în cultura populară

După cum a arătat această analiză, cultura populară poate consolida stereotipurile de gen dăunătoare, dar are și puterea de a le transforma. Realizarea unei schimbări semnificative necesită o abordare mai intenționată, mai colaborativă, care să implice creatori de conținut, educatori, instituții și platforme de comunicare. Iată câteva propuneri concrete:

  • Mass-media și divertismentul ar trebui să creeze personaje feminine STEM realiste și să evite consolidarea stereotipurilor prin umor sexist sau roluri reductive.
  • Sistemele de învățământ ar trebui să utilizeze exemple pozitive din mass-media pentru a inspira elevii, să predea alfabetizarea media și să implice femei de știință reale ca modele.
  • Instituțiile și societatea trebuie să sprijine inițiative precum 4EQUALITY, să finanțeze cercetări privind impactul mass-media și să construiască parteneriate pentru a promova narațiuni incluzive și transformatoare.

Prin coordonarea eforturilor dintre creatorii de conținut, educatori și factorii de decizie politică, putem remodela narațiunile culturale și încuraja mai multe tinere să urmeze și să prospere în cariere din domeniile STEM.

5. Concluzii: Povești care transformă

Reprezentarea contează, nu numai pentru că mass-media reflectă realitatea, ci și pentru că o modelează, o consolidează și uneori o limitează. Pentru femeile din domenii STEM, cultura populară a prezentat mult timp o imagine contradictorie: invizibilitate, caricatură, idealizare romantică sau excepționalism.

Proiectul 4EQUALITY există pentru a sprijini tinerele care încă se confruntă cu bariere structurale și culturale atunci când urmează cariere în domenii dominate de bărbați, cum ar fi știința, tehnologia și afacerile. Înțelegerea modului în care cultura populară ajută la construirea ideilor de talent, leadership și apartenență este crucială în demontarea acestor bariere.

În cele din urmă, schimbarea poveștilor pe care le spunem face parte din schimbarea lumii. Și fiecare poveste contează.

6. Referințe

Frontiers in Psychology (2017). Adolescent Girls’ STEM Identity Formation and Media Images of STEM Professionals. https://www.frontiersin.org/journals/psychology/articles/10.3389/fpsyg.2017.00716/full

Hancock, N. (20 noiembrie 2018). From Scully to Shuri: how pop culture is powering girls’ interest in STEM. create digital. Preluat de la https://createdigital.org.au/scully-shuri-pop-culture-girls-interest-stem/

Steinke, J. (2022). The role of media professionals in perpetuating and disrupting stereotypes of women in Science, Technology, Engineering and Math (STEM) fields. https://www.frontiersin.org/journals/communication/articles/10.3389/fcomm.2022.1027502/full

Universitatea Națională Australiană. (13 martie 2025). Pop culture portrayals of women in STEM are no laughing matter. ANU College of Systems & Society. Preluat de la https://reporter.anu.edu.au/all-stories/pop-culture-portrayals-of-women-in-stem-are-no-laughing-matter