Sari la conținut
Home » Blog » Will Artificial Intelligence and Robotics Be Able to Reduce Gender Bias and Gender Discrimination?

Vor reduce inteligența artificială și robotica prejudecățile și discriminarea de gen?

  • de

Introducere

În ultimele decenii, inteligența artificială (IA) și robotica au devenit din ce în ce mai importante în societatea modernă, influențând domenii precum educația, asistența medicală, afacerile și piața muncii. Pe măsură ce aceste tehnologii câștigă mai multă putere decizională, apare o întrebare importantă: vor putea IA și robotica să reducă prejudecățile de gen și discriminarea de gen sau, dimpotrivă, vor consolida inegalitățile existente?

Argumente care susțin rolul pozitiv al IA și roboticii

Pe de o parte, IA și robotica au potențialul de a reduce discriminarea de gen, deoarece sistemele automatizate pot fi concepute pentru a lua decizii pe baza unor criterii obiective, mai degrabă decât a emoțiilor sau stereotipurilor. De exemplu, în procesele de recrutare, sistemele de IA pot evalua candidații pe baza abilităților, calificărilor și experienței, fără a lua în considerare genul.

Mai mult, instrumentele bazate pe IA pot promova egalitatea de gen, oferind acces egal la educație, informații și oportunități profesionale. În plus, inteligența artificială poate ajuta la identificarea tiparelor de discriminare prin analizarea unor cantități mari de date, facilitând detectarea tratamentului inegal în domenii precum salariile, promovările sau practicile de angajare.

Argumente contra și limitele tehnologiei

IA și robotica nu sunt în mod inerent neutre. Aceste sisteme sunt create de oameni pe baza datelor care reflectă adesea prejudecățile sociale existente, inclusiv prejudecățile de gen. Drept urmare, IA poate reproduce sau chiar amplifica în mod neintenționat discriminarea.

De exemplu, dacă datele istorice arată inegalitate între bărbați și femei în anumite profesii, un sistem de IA poate învăța să favorizeze un gen față de altul. În plus, lipsa diversității în rândul dezvoltatorilor și factorilor de decizie din sectorul tehnologic poate duce la proiecte părtinitoare care nu iau în considerare perspective diferite.

Pregătirea fetelor tinere pentru TIC, robotică și inteligență artificială

Rolul școlilor

Pentru ca inteligența artificială și robotica să contribuie cu adevărat la egalitatea de gen, este esențial ca fetele tinere să fie pregătite corespunzător și încurajate să acceseze domenii precum tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), robotica și inteligența artificială. De la o vârstă fragedă, fetele ar trebui să aibă o expunere egală la instrumente digitale, programare și activități de rezolvare a problemelor. Școlile joacă un rol crucial prin oferirea unei educații STEM incluzive, lipsită de stereotipuri de gen care sugerează că tehnologia este un „domeniu masculin”.

Creșterea încrederii în sine la tinerele femei

Raportul OCDE „ABC-ul egalității de gen în educație: Aptitudini, comportament, încredere” arată că, și atunci când băieții și fetele sunt la fel de competenți la matematică și științe, atitudinile lor față de învățare și aspirațiile pentru viitor sunt semnificativ diferite – iar acest lucru are un impact semnificativ asupra deciziilor lor de a urma studii suplimentare și asupra alegerii carierei. În general, fetele au mai puțină încredere în sine decât băieții si în capacitatea lor de a rezolva probleme de matematică sau științe. Fetele – chiar și fetele cu performanțe ridicate – sunt, de asemenea, mai predispuse să exprime sentimente puternice de anxietate față de matematică.

Programe de mentorat

Programele de mentorat, modelele feminine în tehnologie și experiențele practice cu robotica și programarea pot contribui la creșterea încrederii și a interesului fetelor pentru STEM si afaceri. În plus, familiile și comunitățile ar trebui să sprijine curiozitatea și ambiția fetelor în domeniile tehnologice. Fără o participare egală la crearea sistemelor de inteligență artificială, este probabil ca prejudecățile de gen să persiste, deoarece tehnologiile vor continua să reflecte perspectivele unui grup limitat.

Mai multe femei în TIC.

Tranziția către lumea digitală ne-a adus multe oportunități noi și interesante. Cu toate acestea, nu toată lumea are acces egal la aceste oportunități. Pentru unii oameni, lumea digitală nu este încă pe deplin accesibilă. Pentru alții, nu este accesibilă de loc. Și altora nu li s-au predat abilitățile necesare pentru a participa pe deplin.

Conform UNESCO (2017), femeile rămân semnificativ subreprezentate în domeniile STEM, în special în domeniile tehnologice avansate, cum ar fi inteligența artificială. Femeile reprezintă mai puțin de 30% dintre cercetătorii din întreaga lume.

În același timp, educația digitală trebuie să fie în atenția factorilor de decizie din zonele defavorizate. În absența competențelor digitale de bază, toate oportunitățile aduse de tehnologie sunt, pentru mulți oameni și în special pentru persoanele din grupurile vulnerabile, nimic mai mult decât oportunități ratate. Impactul noilor tehnologii va fi negativ asupra persoanelor care beneficiază de asistență socială și asupra celor care lucrează în locuri de muncă repetitive, unde vor fi înlocuiți de roboți.

Proiectul Girls Code It Better (GCIB)

Girls Code It Better (GCIB) este un proiect gratuit, cu o durată de 45 de ore, care încurajează fetele să exploreze creativitatea digitală și antreprenoriatul, concentrându-se pe tehnologie și cariere în domeniul STEM. Lansat în 2014, acesta funcționează în școlile secundare, creând proiecte interșcolare și extracurriculare. Obiectivul este de a atenua stereotipurile despre fete în domeniile TIC prin introducerea participanților în designul și creația prin intermediul tehnologiei de la o vârstă fragedă. GCIB înființează cluburi extracurriculare de după-amiază pentru fetele de gimnaziu și liceu cu vârste cuprinse între 11 și 18 ani. Grupuri de 20 de fete sunt îndrumate de un antrenor.

Roboții vin. Ce facem cu ei? RoboHub București

RoboHub București este un centru unde copii, unii dintre ei proveniți din medii defavorizate, intră în contact cu noile tehnologii și învață să le folosească. Fondatoarea primei companii de roboți umanoizi și servicii din România, Ana Maria Stancu a fost desemnată, anul trecut, de site-ul internațional robohub.org, drept una dintre cele 50 de femei din domeniul roboticii. Ea a subliniat importanța însușirii abilităților IT de bază: „Nu pot învăța un tânăr să folosească Automatizarea Robotică a Proceselor dacă nu știe să deschidă un laptop”. „Pentru că locurile de muncă care se pierd în acest moment, în general, sunt cele ale unor persoane care nu au avut acces la educație sau tehnologie”, spune Ana Maria Stancu. Din acest motiv, Ana Maria Stancu a început să pledeze pentru importanța educației digitale în fața factorilor de decizie. O abordare, cuplată cu muncă „de la bază”, cu sesiuni demonstrative și programe de formare pentru copii și profesori.

Ea i-a adus în România pe „ESCU”, robotul zâmbitor cu ochi albaștri, care întâmpină participanții la conferințe, precum și pe „NERO”, câinele, care verifică sănătatea culturilor din câmp și anunță fermierii atunci când găsește primul semn de boală.

Creșterea gradului de conștientizare în rândul tinerelor  cu privire la inițiativele UE pentru digitalizare incluzivă.

Chiar dacă femeile reprezintă 51% din populația UE, doar 1 din 3 absolvenți STEM și 1 din 5 specialiști TIC sunt femei. Din 2015, procentul femeilor care lucrează în domeniul TIC nu s-a schimbat prea mult. Sunt necesare mai multe eforturi în Europa pentru a aborda această problemă.

Incluziunea digitală este un efort la nivelul întregii UE pentru a se asigura că toată lumea poate contribui la lumea digitală și poate beneficia de ea.

Acțiuni privind competențele digitale axate pe femei și fete

  • Premiile anuale europene pentru competențe digitale (EDSA) includ o categorie „Femeile în carierele TIC”. Aceasta este dedicată proiectelor care vizează creșterea numărului de femei profesioniste în domeniul TIC și îmbunătățirea competențelor femeilor în domeniul TIC.
  • Săptămâna UE a Codificării: o inițiativă europeană la nivel local, organizată anual în octombrie pentru a stârni interesul în special al copiilor și adolescenților pentru programarea pe calculator, gândirea computațională, robotică și competențele digitale conexe. Săptămâna Codificării încurajează fetele să participe și evidențiază modelele feminine în carierele digitale.
  • DigiEduHack este o inițiativă emblematică în cadrul Planului de Acțiune pentru Educația Digitală. Aceasta își propune să ofere entuziaștilor din domeniul educației digitale posibilitatea de a dezvolta soluții digitale creative pentru provocările care afectează sistemele de învățământ. Deși este deschisă tuturor, inițiativa se concentrează puternic pe atragerea tinerilor și a fetelor.

Oficiul European pentru Inteligenta Artificiala Oficiul European pentru IA este centrul de expertiză în domeniul IA în întreaga UE, care promovează dezvoltarea și implementarea de soluții de IA care aduc beneficii societății și economiei.

Oficiul pentru inteligența artificială  joacă un rol central în implementarea politicilor de cercetare și inovare. Acesta susține dezvoltarea și utilizarea unei inteligența artificială de încredere, protejând în același timp împotriva riscurilor legate de IA.

Concluzie

În concluzie, inteligența artificială și robotica au potențialul de a ajuta la reducerea prejudecăților de gen și a discriminării de gen, dar nu pot atinge acest obiectiv singure. Impactul lor depinde de modul în care sunt concepute, de calitatea datelor pe care le utilizează și de responsabilitatea etică a celor care le dezvoltă și le implementează. Pregătirea și capacitarea fetelor tinere pentru a participa la TIC, robotică și IA este un pas esențial către asigurarea faptului că tehnologiile viitoare sunt echitabile, incluzive și reprezentative. Prin combinarea inovației tehnologice cu educația, diversitatea și standardele etice, IA și robotica pot deveni instrumente puternice în lupta pentru egalitatea de gen.

Bibliografie

OECD (2015) The ABC of gender equality in education: Aptitude, behaviour, confidence. Paris: OECD Publishing.

https://www.weforum.org/stories/2023/06/global-gender-gap-report-in-numbers/?gad_source=1&gad_campaignid=22228224717&gbraid=0AAAAAoVy5F574t_UZn_e3P0m-h1_5oLOG&gclid=Cj0KCQjw37nNBhDkARIsAEBGI8MITGQh9UjqQz9EQ3BXuYaolPVKsmc2Msxsa62rMXbhaumP2Vc8VjAaAjZgEALw_wcB

https://www.right-to-education.org/resource/abc-gender-equality-education

https://digitalcitizenshipmap.eu/initiative/girls-code-it-better

https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/policies/women-digital

https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/news/women-digital-forum-launched-brussels-drive-gender-equality-digital-sector

https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/digital-inclusion

https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/policies/ai-office

https://republica.ro/vin-robotii-ce-facem-cu-ei-ana-maria-stancu-fondatoarea-unui-centru-educational-de-robotica-despre-cum